SA CORTE DE IS ARTIS
Sa de tres editziones 2018
Su Cordinamentu CAMPOS ammàniat sa de tres editzionis de Sa corte deis artis, s’atòbiu mannu de is artis musicales e poèticas de traditzioni orale de sa Sardigna.
In antis de totu
Sa prima editzioni de su mese de làmpadas 2016 fiat cussa de “fundamentu” e tzerriaiat is protagonistas de su mundu de sa traditzioni poètica e musicale de Sardigna a s’aunire pro pigare impari una caminera noa chi, partendi dae su si sapire de su valori mannu chi tenint custos benes immateriales cosa nostra, esseret bidu cantoadores e sonadoris caminende umpare e traballendi totu paris pro essi protagonistas ativos in is biddas issoro e in totu sa Sardigna.
A cusu primu atòbiu aiat partecipau prus de 500 artistas, de totus a sas noi artis de CAMPOS, paris cun istudiosos, giornalistas, operadores culturales, mastros de iscola, e una paja ‘e mizas de sardos chi ant cumpartzidu cun nois cussu mamentu, s’àrbèschida de una possibilidade noa de partecipatzioni comuna, sa nàscia de CAMPOS.
Sa segunda editzioni de su meseidas (nadale) de su 2017, est istètiu unu passu de importu mannu po ita ca eus abertu una possibilidadi noa pro CAMPOS in su panorama culturali sardu, cussa de si faer elementu de ghia, callu pro jagare e ligare a pare is artistas cun is biddas e is comunidades.
Su mamentu prus importanti est istètiu s’atòbiu cun is sìndigos e is assessores comunalis, a su cale ant partecipau fintzas so assessores regionalis a sa Cultura e a su Turismu, su presidenti de s’ISRE Sardigna, professoris universitàrios e operadores culturalis chi sunt bènnidos dae totu s’ìsula.
Partendi dae cussa manifestàtzioni est cumentzau su fràigu de sa retza “Sardigna, aberi-mi sa janna” chi aunit comunes e assòtzios chi sunt impinnados in Sardigna po s’amparu de is benis materialis e immateriales de s’ìsula nostra.
Sa manifestàtzioni de ocannu
Sa manifestatzioni de icannu tenet duos obietivus principlais:
Arresonai impari de sa situatzioni de sos benes culturales de traditzione orale, de su passàgiu dae una generatzione a s’àtera e de is iscolas, po chistionai de s’imparòngiu chi est sa crai de su cuntzetu matessi de traditzione.
Sighire su fràigu de sa retza “Sardigna, aberi-mi sa janna” e proponner sas primas bideas de progetus de ammaniare umpare.
Sa prima die est dedicada a is pitzinnos e a s’imparòngiu: is artis cantant sa pitzinnia
Sa segunda die a sas artes in is biddas: Is artis cantant e sonant a sa moda de bidda